RSS Feed

Mama

Posted on

MOTTO

Inima mamei este un adânc abis la capătul căruia găseşti de fiecare dată iertare…”

Honore de Balzac

Mama mea e super şi asta pentru că este mama mea…

E şi bucătăreasă, e şi spălătoreasă, e şi prietena mea cea mai bună. Adevărul e că şi eu sunt un mic terorist sentimental, deoarece în momentele de alint îi fac o mie de complimente de genul: „Tu eşti cea mai frumoasă, scumpica mea şi drăgostica mea” sau „Stai aiciuca, lângă mine, să te iubesc…” Şi dacă o privesc în ochi atunci când spun asta, se şi topeşte pe loc!

Uneori mami mai are şi momente în care e prostdispusă şi atunci îi pun întrebări de genul: „Când îţi trece nervatu?” sau „Mai eşti prietena mea?” Când se întâmplă ca mami să se îmbolnavească, o însoţesc la doctor şi-i spun acestuia: „Sărumâna, am venit s-o faci bine pe mami!”, iar ca EA să nu se sperie, o strâng de mână şi îi spun: „Nu-ţi fie frică, n-o să-ţi facă nimic rău” sau mai zic: „Te doare capul? Hai să-ţi dau un pupic, că trece”

Alteori devin şi eu nostalgic şi o întreb: „Mai ţii minte când am fost mic, mic?” şi recapitulez anumite clipe pe care mi le aduc aminte. Cu siguranţă n-o să uit momentele în care mami stătea de veghe neîncetat lângă mine, zi şi noapte, pentru că EA e prezentă la fiecare durere a mea. Aşa e mama, mereu acolo!

În plus, la fiecare serbare de la Grădi, mami se retrage într-un colţ şi plânge, e aşa emoţionată. De aceea, ca s-o liniştesc, îi şoptesc: „Tu eşti cea mai frumoasă azi!”

Uneori mami îmi cere părerea ce haine să îmbrace în anumite ocazii şi pentru că are încredere în mine, mă ascultă de cele mai multe ori , căci mie doar o culoare îmi place „Uite, bluziţa aia mov sau roz”…

Desigur avem şi unele momente în care ne certăm şi atunci îi spun: „Nu mai eşti prietena mea, niciodată, să ştii!” Dar mami nu se supără pe mine, doar se preface; îi ştiu eu trucul ei, pentru că EU sunt dragostea de uriaş şi bulgărele ei de aur

Eu mai am o slăbiciune: seara nu pot să adorm fără ea! Trebuie neapărat să-i adorm în braţe, căci mami mă învaţă să spun aşa de frumos „Îngeraşul” înainte de culcare şi mai ales povestea mea specială „Ştii ce a făcut Adi la grădi?”

Despre mama aş avea de spus o mie de lucruri, ca şi despre tatăl meu de altfel, că tati e partenerul meu de joacă şi mami ne iubeşte la fel de mult pe amândoi. Ei, bine, sunt eu puţin gelos când tati o strânge în braţe, dar îi dau şi lui voie, tocmai pentru că e prietenul meu…

Oricum sunt un copil fericit, atât de fericit încât ţopăi ziua întreagă şi poate atunci când voi fi mare o să citesc cu plăcere rândurile de mai jos:

„Aşa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunăţii, pe cât îmi aduc aminte; şi-mi aduc bine aminte, căci braţele ei m-au legănat când îi sugeam ţâţa cea dulce şi mă alintam la sânu-i gângurind şi uitându-mă în ochii ei cu drag! şi sânge din sângele ei şi carne din carnea ei am împrumutat, şi a vorbi tot de la dânsa am învăţat…”

(Ion Creangă)

Cu dragoste,

Adrian Mihai Petreuş

4 ani

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: